Pretul proprietatilor rezidentiale
Ritmul mediu anual al pretului proprietatilor rezidentiale in perioada 2020 – 2022, caracterizata de crize succesive, a fost 5,4%, al saptelea cel mai mic ritm din UE (Fig. 1). Pretul proprietatilor rezidentiale noi a crescut ceva mai rapid (5,6%) decat pretul proprietatilor rezidentiale existente (5%). Comparativ cu ritmurile de crestere al preturilor proprietatilor rezidentiale in UE, ritmul din Romania a fost al zecelea cel mai mic pentru proprietatile rezidentiale noi (Fig. 2) si al saselea cel mai mic pentru proprietatile rezidentiale existente (Fig. 3).
In perioada 2020 – 2022, Romania s-a aflat printre putinele tari in care pretul proprietatilor rezidentiale noi a crescut mai rapid decat pretul proprietatilor rezidentiale existente (tarile de sub diagonala in Fig. 4), iar pretul proprietatilor rezidentiale (noi si existente) a crescut mai lent decat preturile de consum armonizate (tarile de deasupra diagonalei in Fig. 5). Fata de tarile din regiune, unde ritmul mediu anual al perioadei 2020-2022 pentru proprietatile rezidentiale a fost 14,9% in Cehia (cel mai mare ritm din UE), 14,2% in Ungaria (al doilea cel mai mare ritm din UE) si 10,5% in Polonia (al optulea cel mai mare ritm din UE), dinamica pretului proprietatilor rezidentiale din Romania se poate considera moderata si piata proprietatilor rezidentiale mai echilibrata.
Aceasta fiind situatia, cresterea dobanzilor a provocat o incetinire moderata a pretului proprietatilor rezidentiale in trimestrul 1 2023 fata de perioada 2020 – 2022 comparativ cu tarile din regiune. Ritmul anual al preyului proprietatilor rezidentiale a fost in scadere cu 15% in Romania (la 4,6%) comparativ cu contractia de 93% in Cehia (la 1%), 45% in Polonia (la 5,8%) si 39% in Ungaria (la 8,6%). In Romania, scaderea ritmului s-a datorat in intregime scaderii ritmului pretului proprietatilor rezidentiale existente (la 1,5% de la 5%). Pretul proprietatilor rezidentiale noi a accelerat, ritmul anual de crestere dublandu-se in trimestrul 1 2023 fata de 2020 – 2022 (la 10,9% de la 5,6%). Accelerarea pretului indica existenta unei cereri robuste pentru astfel de proprietati si implicit posibilitatea constructorilor de a transmite mare parte din cresterea costurilor (cu un ritm mediu anual de 17,9% in trimestrul 1 2023) in pretul final. In tarile din regiune, ritmul anual al pretului ambelor tipuri de proprietati rezidentiale a scazut. Cea mai rapida decelerare a avut-o pretul proprietatilor rezidentiale existente in Polonia (la 4,5% de la 11,6%) si pretul proprietatilor rezidentiale noi in Cehia (la -2,1% de la 15,2%) si Ungaria (la 9,1% de la 17,1%).
In trimestrul 1 2023, la fel ca in 2020-2022, Romania se afla printre tarile in care pretul proprietatilor rezidentiale noi creste mai rapid decat pretul proprietatilor rezidentiale vechi precum in majoritatea tarilor din UE (tarile de sub diagonala in Fig. 6) si pretul proprietatilor rezidentiale creste mai lent decat preturile de consum armonizate (tarile de deasupra diagonalei in Fig. 7) precum in toate tarile din UE cu exceptia Croatiei.
Pentru perioada care urmeaza, chiar daca dobanzile vor ramane ridicate, impactul negativ asupra pretului proprietatilor rezidentiale va fi moderat de reducerea inflatiei si redresarea puterii de cumparare a populatiei. In Romania, preferinta pentru proprietatile rezidentiale noi, probabil datorita eficientei energetice superioare fata de proprietatile rezidentiale existente, va mentine pretul acestora in crestere. Dar, odata cu reducerea inflatiei si redresarea puterii de cumparare a populatiei, cresterea pretului proprietatilor rezidentiale noi va fi domolita de accelerarea valului de renovare a cladirilor rezidentiale existente, care le va creste atractivitatea si pretul. Din acest motiv este posibil sa asistam la scaderea diferentialului dintre dinamica pretului proprietatilor rezidentiale noi si a pretului proprietatilor rezidentiale existente.
